ANTRECOR

Analiza integrată a potențialului de dezvoltare antreprenorială în mediul rural pe elemente de patrimoniu, pentru susținerea dezvoltării durabile rurale

Rezultate

 Proiectul are în vedere crearea în premieră a unui cadru interdisciplinar care să permită reliefarea oportunităților de dezvoltare antreprenorială în cadrul comunităților rurale (ca destinații turistice), cu impact pozitiv în dezvoltarea economico-socială sustenabilă a acestora.

ropunerea de proiect reuneşte, pentru prima dată, într-un cadru integrat, principalele probleme actuale complexe legate de dezvoltarea comunităților rurale, printr-o identificare și o analiza inovatoare a două dintre cele mai importante aspecte: aspectul antreprenorial și cel durabil, dublat de o îmbunătățire a competentelor în ceea ce privește dezvoltarea strategică a comunităților, cu implicarea stakeholderilor, prin intermediul elementului de patrimoniu construit și transformarea acestora în destinații turistice.

Rezumat
Studiul privind bunele practici în antreprenoriat în mediul rural urmărește problematica țintită în diferite regiuni ale Europei: Italia, Regatul Unit, țările nordice (Danemarca, Finlanda, Norvegia, Suedia), Belgia, Spania, Franța și România. Pentru fiecare dintre aceste regiuni a fost dezvoltată o scurtă prezentare a antreprenoriatului din mediul rural, apoi a fost descrisă legislația relevantă în domeniu. Nu în ultimul rând, au fost prezentate o serie de bune practici provenind din zona analizată, împreună cu corelarea acestora la mediul antreprenorial romanesc: care din modele pot fi preluate și aplicate în România.
Astfel, s-a concluzionat că între nivelul antreprenorial al unei ţări şi nivelul ei de dezvoltare economică există o corelaţie directă, în sensul că dezvoltarea economică depinde de activitatea antreprenorială generală a oricărei regiuni. Iar dacă până acum în mediul rural european micile afaceri erau în domeniul agriculturii, acum încet, încet apar şi alte tipuri de afaceri, având la bază accesarea de fonduri europene nerambursabile.

Cuprins

1 DEZVOLTAREA ANTREPRENORIATULUI RURAL ÎN ITALIA
2 ANTREPRENORIATUL ÎN MEDIUL RURAL ÎN ȚĂRILE MEMBRE UE: REGATUL UNIT
3 ANTREPRENORIAT IN MEDIUL RURAL ÎN ȚĂRILE NORDICE
4 ANTREPRENORIAT RURAL ÎN BELGIA
5 ANTREPRENORIATUL ÎN ZONA RURALĂ A SPANIEI
6 ANTREPRENORIATUL ÎN ZONA RURALĂ DIN FRANȚA
7 ANTREPRENORIAT IN MEDIUL RURAL ÎN REGIUNEA DE NORD-EST A ROMÂNIEI

Rezumat
Livrabilul „Baza de date: antreprenoriatul în mediul rural” conține lista și analiza stakeholderilor relevanți pentru dezvoltarea antreprenoriatului în mediul rural.
Lista stakeholderilor este împărțită în asociații de turism, administrații ale parcurilor și zonelor protejate, primăriile din Județul Suceava, ministere, Directii judetene, ong‐uri relevante pentru dezvoltarea rurala, Grupuri De Dezvoltare Locală (GAL‐uri), Agenții De Dezvoltare Intercomunitară (ADI).
Analiza stakeholerilor conține punctele tari, punctele slabe, impactul posibil și implicarea posibilă in dezvoltarea antreprenoriatului în mediul rural, cu valorificarea patrimoniului construit.

Rezumat
Astăzi, antreprenoriatul rural reprezintă o componentă vitală a ceea ce înseamnă o perspectivă largă a dezvoltării rurale. Orice strategie cu şanse de succes care ținteşte zona rurală are ca obiectiv promovarea dezvoltării rurale. Atenția şi resursele nu mai sunt concentrate doar pe agricultură sau irigații, ci şi pe alocarea resurselor de apă şi managementul apelor uzate. Nu se mai abordează separat problema agriculturii, problema forestieră sau creşterea animalelor, ci totul se integrează într‐un management al resurselor naturale, în cadrul unor sisteme de
producție sustenabile.
Ghidul de antreprenoriat în mediul rural argumentează importanța fructificării potențialului economic rural din România prin intermediul antreprenoriatului. Este un plan structurat, etapizat, care aduce în prim-plan, elementele cheie ale unui plan de afaceri, de care este bine să se țină cont, în demersul de inițiativă antreprenorială din mediul rural. Sunt evocate exemple de bună practică, modalități de valorificare a resurselor naturale și culturale, sau diferite modele de afaceri aplicabile mediului rural, cu accent pe conservarea și valorificarea patrimoniului construit. De asemenea, sunt analizate componentele mixului de marketing din perspectiva particularităților unei afaceri rurale, provocările care pot apărea în dezvoltarea unei afaceri, caracteristicile pe care trebuie să le întrunească un antreprenor sau transformarea oportunităților viabile în produse și servicii noi care pot veni în întâmpinarea potențialilor clienți.
În plus, au fost formulate o serie de răspunsuri la întrebări precum: Cum trebuie organizată o afacere? Cum se conduce și cum se finanțează o afacere? Cum se măsoară succesul în afaceri? Ce trebuie știut despre taxe și impozite?

Rezumat
Livrabilul ”Analiza Stakeholderilor relevanți pentru dezvoltarea antreprenoriatului” este un chestionar care are ca scop identificarea, analiza și filtrarea tuturor stakeholderilor potențiali în cadrul proiectului.
Criteriile considerate fac trimitere la punctele tari, punctele slabe, impactul posibil și implicarea posibilă în dezvoltarea antreprenoriatului în mediul rural, cu valorificarea patrimoniului construit, în formă directă sau indirectă precum și modul în care se va realiza acest demers.

Etapa: 4-3
Cercetare Exploratorie: Cercetări și soluții privind dezvoltarea antreprenorială a comunităților din mediul rural și zonele țintă

Activitatea: A.4.3.1.
Studii diagnostic privind dezvoltarea durabilă a comunităților rurale cu potențial turistic (Bucovina și Transilvania de Sud) și a potențialului de dezvoltare a acestora
Livrabil:
4.3.1.-L1 Studiu diagnostic privind dezvoltarea durabilă a comunităților rurale cu potențial turistic din Bucovina și potențialul de dezvoltare a acestora

Scurtă descriere:
Elaborarea metodologiei de diagnosticare a stadiului dezvoltării durabile și aplicarea acesteia asupra destinației turistice Bucovina.
Analiza s-a concentrat asupra celor 29 de unităţi administrativ-teritoriale din mediul rural din Bucovina, care conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice, OUG aprobată prin Legea nr. 190/2009, au o concentrare mare (22 localități) şi foarte mare (7
localități) a resurselor turistice naturale şi antropice.

Autori: Doru Tudorache, Alina Cârlogea, Cristi Frenț, Roxana Aștefănoaiei, Petronela Tudorache
Partener responsabil: Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism

Etapa: 4-3
Cercetare Exploratorie: Cercetări și soluții privind dezvoltarea antreprenorială a comunităților din mediul rural și zonele țintă

Activitatea: A.4.3.1.
Studii diagnostic privind dezvoltarea durabilă a comunităților rurale cu potențial turistic (Bucovina și Transilvania de Sud) și a potențialului de dezvoltare a acestora

Livrabil:
4.3.1.-L2 Studiu diagnostic privind dezvoltarea durabilă a comunităților rurale cu potențial turistic din Transilvania de Sud și potențialul de dezvoltare a  acestora

Scurtă descriere:
Elaborarea metodologiei de diagnosticare a stadiului dezvoltării durabile și aplicarea acesteia asupra destinației turistice Transilvania de Sud. Analiza s-a concentrat asupra celor 33 de unităţi administrativ-teritoriale din mediul rural din Transilvania de Sud (Regiunea de Dezvoltare Centru), care conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2008 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional Secţiunea a VIII-a - zone cu resurse turistice, aprobată prin Legea nr. 190/2009, au o concentrare foarte mare a resurselor turistice naturale şi antropice.

Autori: Doru Tudorache, Petronela Tudorache, Marioara Musteață-Pavel, Roxana Aștefănoaiei
Partener responsabil: Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Turism

Rezumat

Prezentarea pleacă de la problematica migrației care a devenit „megatrendul secolului”, o statistică din 2017 indicând numărul global al migranților internaționali la 258 de milioane, în contrapartidă cu investițiile importante în educație, sănătate, locuințe și infrastructură bazate pe acest fenomen. Sunt prezentate și particularitățile migrației românești și modul în care procesele migratorii afectează atât stilul de viață cât și arhitectura locală și regională dar și structura destinațiilor turistice (din punct de vedere socio-cultural și al peisajului cultural în sine) și efectele acestor schimbări (mai ales în zonele rurale).

Modelul teoretic al destinației turistice presupune o dublă calitate: produs principal (sistem închis) dar și spațiu de acțiune pentru turiști și actori regionali (sistem deschis), ambele în contextul dezvoltării culturale durabile a destinației (prin păstrarea mediului natural și peisajului cultural, protejarea patrimoniului cultural, implicarea populației locale în viață și cultură, planificarea strategică bazată pe interesele economice ale localnicilor și pe cerințele turiștilor, minimizarea activităților turistice care conduc la schimbarea peisajului). Dezvoltarea durabilă este cu atât mai importantă pentru contextul românesc în condițiile în care principalele destinații turistice din România sunt legate de turismul rural și de patrimoniul cultural (Transilvania, Maramureș, Bucovina, peisaje, case și situri din patrimoniul mondial UNESCO).

Ca studiu de caz este prezentată analiza amplă a peisajului cultural ca element de promovare a Bucovinei demarată în 2011, în urma căreia s-au concluzionat următoarele: deteriorarea ireversibilă a ofertei turistice și în final a imaginii în general a Bucovinei, precum și schimbarea dramatică a peisajului cultural după 1990 (modificarea clădirilor cu funcțiuni dedicate turismului și micilor afaceri rurale, modernizarea sau construirea de case particulare sub influența migranților de peste hotare, renovarea și modernizarea clădirilor publice). De asemenea, sunt prezentate câteva tipuri de intervenții concrete negative asupra caselor tradiționale din Bucovina și particularitățile acestora: tip „locuință”, tip „comerț” și tip „migrație spațială” (utilizarea de culori puternice, înălțarea casei pe mai multe nivele, utilizarea de materiale noi înlocuitoare ale lemnului – aluminiu, PVC, plastic, metal, polistiren, gresie, amestecul de stiluri din alte regiuni, țări sau chiar epoci).

Concluziile prezentării au arătat că migrația și globalizarea afectează în mod special zonele rurale, intensitatea impactului variind în regiunile diverse ale Europei și că nu există soluții generale ci trebuie dezvoltate strategii individuale personalizate pe destinație care să rezultatul cooperării strânse între părțile interesate, mediul politic, factorii locali și cercetători. Pentru Bucovina, se recomandă concentrarea asupra câtorva sate selectate care ar putea oferi o experiență autentică și continuarea recomandării de a integra în mod armonios elemente din arhitectura tradițională.

Universitatea Ştefan cel Mare din Suceava​

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Turism, București