„Am găsit meșterii (unchiul și un tâmplar priceput din zonă) care au numerotat fiecare bârnă, fiind cărate pe unul dintre dealurile din sat chiar și bârne lungi de 11-16 m. De altfel, fiecare bârnă de o unicitate și o formă proprie a fost tratată pentru carii și protecție iar dranița a fost căutată prin toate Obcinele Bucovinei, unde fusese dosită și uitată prin poduri pline de fân. Chiar și ferestrele sunt majoritatea vechi culese de prin podurile consătenilor și recondiționate iar ușile, de asemenea, luate de la bordeie de pe dealuri și văzute în altă lumina, aduse la o nouă viață. Majoritatea pieselor de mobilier sunt vechi și recondiționate, tăbliile de pat sunt din scânduri de grajd sculptate iar băile au scândurile înroșite de soare pentru că au fost aduse de la șuri sau fânare. Am folosit multe din materialele pe care le foloseau și străbunicii noștri: lemn, piatră și sticlă tocmai pentru a nu întrerupe ritmul și, sincer, pentru că nouă ne plac mult mai mult decât noile <<apariții>> de pe piață.”