Paraschiva și Ioan ABUTNĂRIȚEI

POVESTE

Ne-am străduit, în 2006, să alcătuim  Monografia comunei Poiana Stampei (în 2008, pe cea a comunei Coșna) pentru ca generațiile de azi să cunoască de unde vin, cine au fost și cum au trăit înaintașii. Timpul scurt pentru documentare și nevoia de a limita lucrarea nu ne-au îngăduit să poposim cu detalii la unele capitole. Interesați fiind de arhitectura caselor, am lărgit documentarea pe acest subiect și am publicat, în 2011, un studiu concis – Considerații asupra unor elemente de arhitectură populară din Bucovina. Specificul arhitecturii locuințelor din comuna Poiana Stampei. Am inclus studiul în ediția a II-a a Monografiei comunei Poiana Stampei (2013, ediție revăzută și adăugită).”

CE NE MOTIVEAZĂ?

„Ne-a preocupat acest domeniu având din copilărie imaginea satului patriarhal, cu oameni harnici și iubitori de frumos, care aveau  gospodării așezate și concepții morale profunde, oameni credincioși și conștienți de datoria pe care o au față de urmași. Pe parcursul anilor am înțeles că pentru fiecare om, casa este un ax fundamental al vieții de familie, dar și a celei sociale, ea exprimă rostul omului într-un timp și într-un anume loc (în satele de pe valea Dornelor se spunea că un flăcău nu este vrednic să se însoare dacă nu și-a construit mai întâi o casă). Am mai înțeles că arhitectura populară face parte din ansamblul larg al culturii populare, care conferă identitate unui neam.”

PROVOCĂRI

„Considerăm că identitatea națională se confruntă azi cu numeroase provocări și pierderea identităților naționale ar fi un mare eșec al omenirii. Am considerat astfel că fiecare om, după posibilități, este dator a face cunoscut ceea ce moștenim valoros și trebuie să păstrăm și să transmitem aceste valori către urmași.

CE ZICE LUMEA?

În studiul nostru „am oferit schițe de case modernizate, care să preia elemente tradiționale, iar 200 de exemplare din studiu au fost donate, prin Primăria comunei, celor care solicitau autorizații de construcții. Un model de casă tradițională oferă clădirea Muzeului Satului, model ales de noi, conform celei mai vechi case păstrate, datând din 1864, și acceptat de conducerea Primăriei în 2007). Nu ne putem declara pe deplin mulțumiți de efectele efortului nostru, dar sunt totuși multe construcții noi care preiau unele elemente tradiționale. Se simte nevoia unei educații în acest sens (în familie, în școală, prin activitățile unor asociații culturale, etc.).”

Propus în cadrul cercetării PORT Cultural